Out with the new, in with the old

O voce off-key e gândul, ucigaș de vis,

mă străpunge-n nopți cu liniști arămii,

distruge un sanctuar clădit în timp

și la care-am lucrat un an, necontenit,

când o altă șansă mi-a fost dată

după ce forța mea uitată rana a purificat-o

de contaminarea cu negru-gând.

Dar negru-gând a revenit acum

și-a pus o mai mare frică

pe privirea-diamant de om pasionat.

Și-n loc să-mi arăt inima înflăcărată,

m-am prăpădit din nou;

și-am murit, și-am înviat,

și-acum am murit din nou,

în teamă cu lacăt de plumb,

și-ncerc să-mi refac viața-nseninată

cu cerneala unui tainic ideal plăpând.